Autorizat de către Ministerul Sănătăţii şi în contract cu CAS Dolj şi CAS AOPSNAJ

Ghidul plăgilor pentru pacienţi


Plagă = rană la nivelul pielii ce presupune lipsa de ţesut pe o suprafaţă mai mică sau mai mare
Plagă cronică = plagă care nu se vindeca sau nu are o evoluţie favorabilă timp de 6 săptămâni.
Plăgile normale (de ex. tăieturi) se vindeca de obicei în 2 – 4 săptămâni. Acestea se numesc plăgi acute şi parcurg stadiile normale de vindecare. Evoluţia unei astfel de plăgi urmează trei etape:

  1. Zona afectată poate sângera şi apare senzaţia de căldură şi presiune – plagă se afla în faza inflamatorie (exudativa sau de curăţare);
  2. Sângele formează o crustă pe suprafaţa afectată – plagă se afla în faza de hemostază (de granulaţie sau proliferativa);
  3. Crusta se desprinde iar cicatricea se atenuează sau dispare în următoarele săptămâni – plagă se afla în faza de cicatrizare (epitelizare). În acest moment putem considera plagă vindecată.

De ce este diferită o plagă cronică?

În anumite cazuri apar dezechilibre, acestea putând interveni în oricare dintre cele 3 stadii de evoluţie mai sus amintite, împiedicând închiderea plăgii. Dacă întârzierea depăşeşte 6 săptămâni atunci considerăm plagă ca fiind cronică.

Mulţi factori pot duce la o vindecare greoaie sau întârziată a plăgii.
Printre cei mai întâlniţi se numără:

  • Diabetul
  • Bolile cardiace
  • Circulaţia sangvină deficitară (în special la nivelul picioarelor)
  • Infecţia locală a plăgii
  • Fumatul
  • Alimentaţia insuficientă sau neadecvată
  • Anumite medicamente
  • Imobilizare îndelungată
  • Imunitate scăzută
  • Vârstă (procesul de vindecare încetineşte pe măsură înaintării în vârstă)

Cele mai frecvente boli care generează plăgi cronice sunt: diabetul, bolile circulatorii periferice şi bolile care duc la imobilizare prelungită.

Cele mai frecvente tipuri de plăgi cronice

Ulcer venos – plagă cronică apărută pe fondul unei insuficienţe venoase cronice (slabă circulaţie venoasă la nivelul picioarelor).

Ulcer diabetic – plagă cronică apărută la pacienţi cu picior diabetic (un complex de afecţiuni circulatorii şi nervoase specifice bolnavilor cu diabet insulino-dependenti).

Ulcer arterial – plagă cronică apărută la pacienţii cu insuficientă arterială cronică, ce poate fi foarte dureroasă.

Ulcer de presiune (escara) – plagă cronică datorată presiunii prelungite la care sunt supuse ţesuturile între 2 planuri dure (pat şi os), în cazul pacienţilor imobilizaţi (vârstnici, paralizaţi, malnutriti).

În cazul în care consideraţi că plagă pe care o aveţi este o plagă cronică, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră de familie care vă va orienta către un serviciu specializat în tratamentul unor astfel de plăgi!
După corectă evaluare şi încadrare în funcţie de cauză plăgii, cea mai eficientă soluţie pentru tratamentul local este reprezentată de pansamente moderne, umede.
După cum am descris la început, o plagă parcurge trei faze de evoluţie până la vindecarea completă. Aceste faze se suprapun parţial şi adesea se întâlnesc simultan la nivelul plăgilor cronice de mari dimensiuni. Pansamentele umede se recomandă corespunzător acestor trei faze, indiferent de boala de bază, care a cauzat plagă cronică.
În funcţie de faza de evoluţie, plagă va avea aspect diferit, astfel:

Faza de curăţare (exsudativă sau inflamatorie)

În prima fază, faza inflamatorie (exudativa sau de curăţare) – plagă poate fi superficială sau adâncă, cu sângerare, umflată, dureroasă şi poate cauza dificultate de mişcare a membrului afectat. În plagă pot exista celule moarte, ţesut distrus, microbi, fibrină (o proteină a organismului de culoare alb-gălbuie şi consistenţă vâscoasă care se secretă în exces în plăgile cronice) şi o cantitate variabilă de exsudat (secreţie cu compoziţie asemănătoare sângelui).
În cazul în care încărcarea microbiană este foarte mare, plagă este infectată şi poate secretă un lichid lăptos, galben, verde sau maro, deseori urât mirositor (puroi). În această fază marginile plăgii sunt de culoare roşu aprins, calde, dureroase şi umflate.
În acesta faza de curăţare sunt recomandate pansamentele umede care curăţă plagă de celulele moarte, ţesuturile distruse, fibrina şi exudatul în exces. Pansamentul se alege în funcţie de adâncimea plăgii.

Faza regenerării ţesuturilor (de granulaţie sau hemostază)

În cea de-a doua fază, faza de hemostaza (de granulaţie sau proliferativa) – plagă este curăţată, au fost îndepărtate toate celulele moarte, ţesuturile distruse, fibrina şi exudatul în exces şi a dispărut infecţia, ţesutul rămas fiind sănătos, de culoare roşu aprins (ţesut de granulaţie). În această fază sunt recomandate pansamentele umede care să preia eventualul exsudat rămas şi care să stimuleze formarea ţesutului nou.

Faza de cicatrizare (epitelizare)

În ultima fază, cea de-a treia, atunci când a început deja cicatrizarea (epitelizarea) se observă micşorarea evidentă a dimensiunii plăgii şi formarea de piele nouă. În această fază pot fi păstrate pe plagă până la închiderea completă pansamentele din faza a doua.

Important!

Un tratament eficient al plăgii cu pansamente moderne trebuie să asocieze la fiecare schimb de pansamente o igienă riguroasă a zonei afectate prin spălare cu apă şi săpun neutru, utilizarea unui antiseptic local  şi îngrijirea pielii înconjurătoare cu ulei hidratant .